In gradina lui Mos Craciun

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti…
A fost într-o zi de toamnă, în grădina lui Moş Martin, un ciorchine de struguri şi o gutuie. Amândoi foarte certăreţi…Dintr-o dată gutuia spune:
-Măi struguraş, tu de când ai copt în livadă ai început să faci ce vrei!
-Şi ce? Nu am voie să fac ordine pe aici?
-Păi, eu am copt înaintea ta şi ştiu mai bine ce e pe aici…
Aşa au ţinut-o toată ziua. Nemaiştiind ce să facă, o prună se băgă în vorbă:
-Auziţi! Eu vreau să dorm! Şi dacă mai scoateţi un sunet vă dau cap în cap până ieşiţi suc. Aţi înţeles?
-Înţeles…spun strugurele şi gutuia speriaţi.
Dar când pruna vroia să mai zică ceva, un vânt puternic a dărâmat-o la pământ. De atunci cei doi duşmani din grădina lui Moş Martin se ceartă neîncetat…


Popa Ionela, clasa a VI-a

Toamna

Este o zi frumoasă de toamnă. Stau la fereastra casei şi privesc grădina îmbrăcată în straie de culoare ruginie. Copacilor le cad frunzele veştejite. Cerul e fumuriu. Printre pomii goi zboară stoluri de păsărele ca nişte săgeţi.
Pământul rece este acoperit de un covoraş din frunze arămii. Ziua este mai scurtă, iar noaptea este lungă şi friguroasă. În fiecare dimineaţă cade bruma, este ceaţă şi foarte frig. Îmi place foarte mult toamna! Este bogată în legume şi fructe. Unele zile sunt ploioase, bate vânt puternic de nici nu mai ieşim din casă. În copacul din faţa ferestrei de la care privesc se mai agaţă câteva frunze uscate.
Ce minunată este toamna!

Popa Diana, clasa a III-a

Poveste de iarnă

Era o seară rece de decembrie. Toată ziua , cerul gri nu lăsase soarele să privească pământul. Sub felinarul străzii fulgi pufoşi ca nişte fluturaşi gingaşi de gheaţă coborau lent, iar copiii se grăbeau să-i prindă din zbor. O plapumă albă şi groasă acoperise străzile, maşinile şi copacii. Era seara de dinaintea Crăciunului, când moşul blând şi bun aleargă cu renii şi sania sa ca să le aducă celor cuminţi cadourile aşteptate.
În casa noastră totul era pregătit. Mama terminase de copt cozonacii iar eu şi tatăl meu de împodobit bradul . Din difuzoare, copiii se auzeau cântând colinde. Deodată, un sunet cristalin de clopoţel se auzi la uşă. Când am deschis-o, un bătrânel cu plete şi barba albă , îmbrăcat în haina roşie, cu un sac mare în spate mi-a zâmbit şi m-a întrebat dacă mă numesc Claudia. I-am răspuns că da şi l-am invitat să intre şi să ia loc pe un scaun, lângă brad. Ştia că luasem la şcoală numai note bune şi era fericit.
După ce i-am cântat şi i-am recitat două poezii, Moş Crăciun m-a sărutat pe obraz, şi-a golit sacul şi mi-a spus că se grăbeşte să ajungă şi la alţi copii. L-am condus până la uşă şi i-am promis că şi în următorul an voi obţine note bune.
A fost o seară minunată de iarnă!


Bia Claudia Bianca, clasa a V-a

Iarna

A sosit iarna. Totul e alb. Brazii s-au îmbrăcat cu beteală de iarnă.
În parc, o mulţime de copii cu glasuri cristaline anunţă venirea anotimpului cel mai iubit de ei. Cu trupurile tremurând de emoţie desenează îngeraşi în zăpadă, se îmbulgăresc şi în cele din urmă scot săniile din nou lustruite. Omul de zăpadă cu nasul din morcov, ochii din dopuri de sticlă şi gura din ardei e parcă unul de-al lor, care le zâmbeşte mândru dintr-un colţ.
La sfârşitul zilei, toţi au picioarele şi mâinile îngheţate, dar sunt bucuroşi că au avut parte de o asemenea zi.

Militaru Alexandra, clasa a V-a

Sfântul Andrei – Apostolul întâi chemat

Sfântul Apostol Andrei era din Betsaida, localitate de pe malul lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. A fost frate cu Simon Petru şi, fiind săraci, au învăţat de la tatăl lor, Iona, meşteşugul pescuitului. A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, înainte ca Domnul Iisus Hristos să-Şi înceapă propovăduirea.
Înţelegând de la Sfântul Ioan cine este Domnul Iisus, l-a lăsat pe fostul lui învăţător şi L-a urmat pe Domnul. De aceea i se mai spune „cel dintâi chemat“, fiindcă a fost primul dintre ucenicii Săi. El l-a dus şi pe Simon la Domnul şi Domnul l-a numit pe acesta Petru. Apoi, cei doi fraţi, după ce au stat o vreme cu Domnul, s-au întors la Sfântul Ioan, până la arestarea lui de către Irod. Se crede că, împreună cu fratele său, Simon Petru, a fost de faţă la minunea făcută la nunta din Cana Galileii.
După Pogorârea Sfântului Duh, a fost trimis să propovăduiască în Bitinia şi în Tracia, în Macedonia, pe ţărmurile Mării Negre şi prin părţile Istrului, ajungând şi pe meleagurile noastre. Pretutindeni întorcea oamenii la credinţă, vindecându-i şi ajutându-i să cunoască Adevărul. Datorită Sfântului Andrei, poporul nostru se poate mândri cu faptul că a primit învăţătura creştină chiar de la un apostol de-al lui Iisus Hristos.
Apoi s-a întors în Peleponez, în Grecia, şi şi-a găsit sfârşitul, ca mucenicii, la Patras, lângă Corint. Se spune că s-a mâniat pe el mai-marele cetăţii, pentru că a vindecat-o pe soţia lui şi ea s-a creştinat. Se mai spune că a murit răstignit pe o cruce în formă de X, pentru că nu s-a simţit vrednic să fie răstignit asemenea Domnului său.
Începând din anul 750, Sfântul Andrei este cinstit ca patron spiritual al Scoţiei, pe al cărei steag este reprodusă crucea în formă de X. Mai este ocrotitor al Poloniei, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei şi al Rusiei. De altfel, încă din secolul al XVII-lea, Cancelaria Rusiei considera Ordinul Sfântului Apostol Andrei între cele mai mari distincţii. În anul 1700, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost decorat cu acest ordin de către ţarul rus Petru I cel Mare. De asemenea, este ocrotitorul oraşelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Bruges şi Patras.
Din anul 1995 Sfântul Andrei a fost declarat şi ocrotitor al României, iar data de 30 noiembrie a fost trecută în calendare cu cruce roşie, devenind sărbătoare religioasă naţională.

Cojocaru Emilia, clasa a VIII-a B

Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu

Biblia se mai numeşte şi Sfânta Scriptură. Ea este alcătuită dintr-un număr de 66 de cărţi scrise sub inspiraţia lui Dumnezeu, numite cărţi canonice. Evenimentele relatate de Biblie sunt grupate în două părţi: Vechiul Testament si Noul Testament. Toate întâmplările petrecute de la facerea lumii până la Iisus Hristos se găsesc în Vechiul Testament, iar cele din vremea Mântuitorului şi a Sfinţilor Apostoli sunt relatate în Noul Testament.
In ea au scris apostolii, proorocii si alţi oameni cu viaţă sfântă şi bineplăcuţi lui Dumnezeu, într-o perioadă de o mie şase sute de ani. Primul autor al Bibliei a fost Moise, iar cel din urmă, Sfântul Apostol Ioan, cel care a scris Apocalipsa, ultima carte din Biblie.
Sfânta Scriptură cuprinde invăţături descoperite de Dumnezeu oamenilor sfinţi, dar şi învăţături transmise direct de Iisus Hristos, cum are fi: datoria de a iubi pe Dumnezeu din tot sufletul nostru, din tot cugetul nostru si cu toata fiinţa, iar pe aproapele nostru să-l iubim ca pe noi inşine.
Biblia trebuie citita de orice om care isi doreste sa traiasca dupa voia lui Dumnezeu si care isi doreste sa ducă viata de apoi in Împărăţia Sa.


Iamandi Alexandru Cristian - cls.a VII a

Exemplul Sfintei Filofteia

Într-o zi de vară m-am întâlnit cu un prieten pe care-l văzusem că a furat de la un om sărac. Eu, şocată, m-am dus la el să discutăm:
_ Bună! Aş dori să te întreb de ce ai furat de la sărmanul om bătrân? Tu ştiai că nu este bine?
_ Da, ştiam... Dar ce să fac? Aveam poftă de prăjitură şi nu aveam bani. Părinţii mei sunt răi. Şi din cauza asta m-am făcut şi eu rău, spune băiatul.
_ Hai să îţi spun o poveste foarte frumoasă. Cu foarte mult timp în urmă era o fată pe nume Filofteia. Ea, la fel ca tine, avea o mamă vitregă care o punea pe sărmana fată să facă toate treburile prin casă. De fiecare dată cănd tatăl ei venea de la muncă, mama ei îi spunea tot felul de minciuni, acuzând-o pe Filofteia că nu face nimic. Nici nu ai idee în ce chin era săraca fată!
Cu toate acestea ea a rămas tot bună şi generoasă. O ajuta mult credinţa în Dumnezeu şi faptul că se ruga mereu. Din puţinul pe care-l avea dădea mereu săracilor. Chiar şi hainele mai bune le-a dat unei fete sărmane. Filofteia a suferit mult din cauza răutăţii părinţilor. Din prea multă furie, tatăl ei a aruncat într-o zi cu toporul spre ea, din cauză că împărţea mâncare oamenilor nevoiaşi şi aşa şi-a găsit sfârşitul.
Fata asta a devenit sfântă, chiar dacă avea doar 12 ani când a murit. Pentru toate faptele bune făcute de ea a fost răsplătită de Dumnezeu şi înconjurată cu o rază de lumină, apoi trupul ei a fost dus într-o biserică şi a rămas întreg, fără să putrezească.
Cred că ai mai auzit povestea asta pentru că moştele Sfintei Filofteia se află acum în ţara noastră, la Curtea de Argeş. Multă lume merge acolo să se roage înaintea sicriului cu moaştele ei, mai ales pe 7 decembrie, când este ziua ei. Cei care se roagă cu credinţă primesc ajutor de la Dumnezeu.
Aceasta este povestea unei fete sărace, dar foarte bună şi cinstită. Ar trebui să-i urmezi exemplu.
_ Ai dreptate! O să mă duc să îmi cer iertare şi să înapoiez banii furaţi. Mi-a folosit mult povestea ta. De acum vreau să fiu la fel de bun ca Sfânta Filofteia.

Ionela Popa – clasa a VI-a

POPAS LA IZVOARELE CREDINŢEI STRĂMOŞEŞTI

Ca urmare a parteneriatului incheiat intre Asociatia ,,Din inima pentru aproapele'' din cadrul Protoieriei Slobozia, la SAM „Înălţarea Domnului'' Slobozia si Liceul de Arta ,,Ionel Perlea'' , a luat fiinta ,,Clubul copiilor crestini'' la care participă elevii celor doua scoli, cadre didactice si voluntari ai asociatiei.
Cu binecuvantarea Preacucernicului Protoiereu Draghici Dumitru, presedintele asociatiei, s-a organizat pentru ziua de 18 oct. 2009 o excursie cu tema ,,Pe urmele Sfantului Ap. Andrei - ocrotitorul României ''. Astfel, cei 30 de participanti insotiti de d-na invatatoare Stoian Georgeta, d-na Radu Sorica si asistentul social al Protoieriei - Marin Elena, au pornit la drum , in zorii zilei.
Intr-o atmosfera predominata de buna dispozitie timpul parca a zburat, primul obiectiv al excursiei fiind atins prin vizitarea gradinei Zoo Calarasi. Dupa 2 ore de destindere in natura, calatoria a continuat cu un moment inedit pentru multi dintre excursionisti si anume trecerea Dunarii cu bacul.
Drumul a devenit din ce in ce mai pitoresc. La Manastirea Dervent, s-a participat in corpore la Sfanta Liturghie, pranzul oferit de gazde subliniind ospitalitatea romaneasca.
Spre amurg, calatoria si-a urmat cursul catre Pestera Sf.Andrei. Aici cu fior in suflet, calauziti de Partintele Serafim, ghidul manastirii, cararile strabatute de Sf.Andrei au devenit familiare celor prezenti, care au avut prilejul sa-si ostoiasca setea din apele vestitului izvor local. Cu fortele refacute si cu imaginatia aprinsa de parintele ghid, referitoare la evenimentele strabune petrecute aici, oarecum obositi trupeste, dar cu bucurie sufletesca copiii au revenit la Slobozia .
Costurile acestei excursii, in valoare de aproximativ 1300 lei au fost suportate de Asociatia ,,Din inima pentru aproapele''.

Autor: Înv. Stoian Georgeta
Tehnoredactare: Faitaş Nina - clasa a VI-a